În România în fiecare an se înregistrează peste 20.000 de copii născuţi prematur şi de nou-născuţi cu greutate mică la naştere.

Prematuritatea şi complicaţiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din ţara noastră.

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că în 2009 dintre cei 222.388 de copii născuţi, sub aspectul greutăţii 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar în privinţa vârstei de gestaţie, 10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.

'Se estimează că rata de prematuritate în România este de aproximativ 9%, a scăzut faţă de anii trecuţi. În general, România are un indicator de prematuritate mai mare faţă de multe ţări ale UE. În acelaşi timp, procentajul copiilor născuţi înainte de 28 de săptămâni şi având sub 1.000 de grame este de aproximativ 1 - 1,5% din totalul nou-născuţilor vii. Cifrele sunt variabile în funcţie de zonele geografice. Sunt regiuni cu o rată mai mare de prematuritate, cum ar fi Moldova şi Muntenia, în funcţie de condiţiile socio-economice (vârsta mamei, venit redus etc.) şi de patologia maternă. Pe de altă parte, centrele universitare mari îngrijesc în maternităţile de grad III un număr dublu de prematuri faţă de restul maternităţilor din ţară', a declarat pentru AGERPRES prof. dr. Silvia Stoicescu.

Prematurul reprezintă orice nou-născut ieşit din organismul matern înainte de 37 săptămâni de gestaţie, adică înainte de termenul de maturare a sistemelor şi organelor care îl ajută să supravieţuiască. În funcţie de vârsta de gestaţie şi de greutatea la naştere, prematurii pot fi cu greutate corespunzătoare vârstei de gestaţie sau cu greutate mai mică ori mai mare decât cea normală pentru vârsta de gestaţie, în general pragul de greutate fiind de 2.500 de grame. Ca urmare, riscul de neadaptare la viaţa extrauterină este crescut.

Printre cauzele care determină acest lucru se află: factori socio-economici - sarcina nedispensarizată, instruirea redusă a mamei, venit material şi condiţii de viaţă precare, consum de droguri, tutun, alcool.

Puriatologia materna poate contribui la aşterea unor copii prematuri. Este vorba de patologii preexistente sarcinii (boli de sistem, infecţii TBC, malformaţii cardiace); boli concomitente sarcinii (hipertensiune arterială, diabet zaharat, pneumonii, infecţie urinare şi vaginale, boli ale aparatului uro-genital matern (fibrom, malformaţii uterine); sarcina multiplă (frecvenţa în cazul fertilizării in vitro); nespaţierea sarcinilor cu intervale mici între ele şi lipsa unei igiene sexuale adecvate.

În 2009, 18% dintre femeile sub 30 de ani au născut fără a merge la nici un control prenatal. 'Peste 40% dintre femeile care nasc prematur nu beneficiază de o consultaţie prenatală sistematică sau periodică', spune prof. dr. Silvia Stoicescu.

Cea mai frecventa cauză de mortalitate determinată de prematuritate este sindromul de detresa respiratorie, cauzat de imaturitatea pulmonară.

În contextul prematurităţii, printre complicaţiile pe termen scurt determinate de detresa respiratorie se numără: hemoragia pulmonară şi cerebrală, enterocolita ulceronecrotică, displazia bronhopulmonară, retinopatia de prematuritate. Pe termen lung, prematurii care au prezentat detresa respiratorie au risc de apariţie a sechelelor neuro-motorii: paralizie cerebrală, retard mental, handicap psihomotor. Există, de asemenea, studii care asociază prematuritatea şi cu autismul.

'Tratamentul prematurilor înseamnă, în fapt, realizarea unei tranziţii cât mai puţin agresive între condiţiile intrauterine şi mediul exterior. În condiţiile actuale de dotare a maternităţilor, realizăm maximum posibil pentru a salva copii mai mici de 28 de săptămâni, însă pe mulţi îi pierdem sau îi recuperăm parţial, ei continuând să trăiască cu diferite forme de handicap. Pentru a schimba această situaţie, este nevoie de echipamente performante, care să ne ajute în special în ventilaţia mecanică a acestor micuţi pacienţi în primele zile de viaţă, moment delicat în care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenţa între un copil normal sau un copil cu risc mare de deces şi handicap ulterior', afirmă dr. Adrian Toma, medic primar neonatolog, şef secţie, Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie 'Prof Dr. Panait Sârbu' (Giuleşti).

Îngrijirea unui copil prematur este extrem de costisitoare, statisticile la nivel european indicând un cost de aproximativ 1.000 de euro pe zi.