Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS), prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a apreciat, joi, importanţa dezbaterii care a avut loc pe marginea taxei pe fast-food, declarând că cel mai mare câştig este că a început să se discute despre sănătate, în special a copilului.

Propunerile reţinute din dezbatere vor fi analizate de comisia MS, a mai spus secretarul de stat, adăugând că lista cu produsele care ar putea fi taxate urmează să se elaboreze, procedeul fiind de lungă durată având în vedere că pentru un reper există în jur de 40.000 de produse.

Streinu-Cercel a precizat că este vorba de produse cu concentraţie mare de zahăr, grăsimi, şi a dat asigurări că nu vor fi taxate carnea, produsele din carne, legumele, fructele, cerealele, shaorma sau pizza.

El a precizat că este posibil ca taxa pe fast-food să nu fie adoptată.

Participanţii la dezbatere, reprezentanţi ai patronatelor din industria alimentară, sindicate, ONG-uri, s-au arătat împotriva introducerii taxei şi au venit cu argumente în acest sens.

Reprezentanţii industriei alimentare susţin că taxa va încuraja evaziunea fiscală şi nu va aduce niciun beneficiu pentru sănătate, întrucât oamenii săraci vor apela la comerţul la negru şi vor mânca produse şi mai proaste.

Reprezentanţii producătorilor de alimente susţin că MS nu s-a consultat cu aceştia şi a elaborat un act normativ fără să cunoască realităţile şi să aibă un studiu de impact.

Viorel Marin de la UGIR 1903 a susţinut chiar că taxa iniţiată de ministrul Sănătăţii nu este pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, ci pentru a atrage fonduri pentru minister şi a arătat că ar trebui pus accentul pe educaţia în şcoli şi nu pe instituirea de taxe.

Reprezentantul sindicaliştilor, la rândul său, a făcut referire la faptul că această taxă va atrage şomaj, evaziune fiscală şi nu va avea niciun beneficiu pentru sănătate, dar va creşte preţul alimentelor.

Reprezentanţi ai ONG-urilor au considerat că ar trebui făcute alianţe pentru sănătate, pentru educaţie, cu target pe segmentul 9-12 ani, perioada în care, potrivit psihologilor, se stabilesc modele de viaţă.

Participanţii la dezbatere au mai precizat că MS nu ar trebui să autorizeze produse care fac rău sănătăţii, ci ar trebui să facă o selecţie a E-urilor, aditivilor, care, chiar dacă sunt acceptaţi de Uniunea Europeană, pot fi reduşi de către o ţară sau alta. AGERPRES/(Cornelia Stanciu)